Ștefan Holban

Stefan Holban în 1930

S-a născut la Cărpineni în 01.08.1886, a decedat la Botoșani în 27.08.1961.

Părinţii, ţărani mijlocaşi – Toma (Chiprian) şi Parascovia Holban.

Studii: şcoala primară şi cea comlimentară, Seminarul  Pedagogic din Novîi Bug (Herson) timp de sase ani, la Politehnica din Odessa a studiat trei ani şi jumătate şi în Altstrelitz (Germania, 1912-1913).

În 1915, este numit director de şcoală la Sipoteni (jud.Lapuşna), în martie 1916, este mobilizat în armata rusă şi trimis la Semfiropol, în Crimeia, să facă o pregătire militară. Ajunge pe Frontul Român la Smârdan în calitate de interpret  în divizia 61, rusă. Fost secretar al Comitetului Revoluţionar  Ostăşesc Moldovenesc .

Delegat în sfatul Ţării de primul Congres al Militarilor Moldoveni din toată Rusia ce şi-a ţinut lucrările la Chişinău în perioada 20-28 octombrie. Mandat  validat de la 21.11.1917 pînă la 29.1.1918 şi de la 25.11.1918 pînă la 27.11.1918. Membru al comisiei de lichidare a Sfatului Ţării 

Dupa unire, a fost deputat în Parlamentul României (legislaturile 1919, 1920, 1922, 1932). A mai exercitat diverse funcţii: prefect de Lăpuşna, între anii 1928-1931, preşedinte  al Asociaţiei Învăşătorilor din judeţul Lăpuşna secretar al Biroului Camerei  Deputaţilor.

A activat în cadrul Partidului Naţional-Ţărănesc, secţia Lăpuşna (vicepreşedinte, secretar  general, preşedinte).

În  1926, absolveşte Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi după care  profesează avocatura la Baroul din Chişinău.

În 1940 şi în 1944 se refugiază la Râmnicu-Vâlcea, apoi la București.

În  1957, este arestat şi condamnat la 15 ani muncă silnică pentru activitate contrarevoluţionară. Într-o seară aflat în ospeție cu câțiva ”amici” se discuta despre evenimentele din Ungaria. Întrebat ce părere are despre evenimentele din Ungaria, a răspuns: că vom trăi și vom vedea. Aceste cuvinte l-au costat viața fiind suspectat că nu are încredere în regimul comunist.

A trecut prin mai multe închisori: Jilava, Gherla, Botoşani, unde a şi decedat la 27 august 1961 familia fiind anunţată abia în 1962.

Mormîntul nu este cunoscut nici astăzi.

O stradă din Chişinău (fosta  Pestel din sectorul Botanica) și una din Cărpineni, unde a locuit îi poartă numele.

Distincţii: Ordinele: Steaua României în grad de Ofiţer şi în grad de Cavaler, Vulturul  României în grad de Ofiţer; medaliile Regele Ferdinand I şi Peleş.

Bibliografie:

  1. Figuri contemporane din Basarabia. Encicl. – Chişinău, 1939   
  2. Holban, Eugen. Figuri basarabene – Paris, 1990.
  3. A.N.M., f. 727, inv.2, dos. 77, p.24.
  4. Holban, Eugen Pentru restabilirea adevărului istoric. – Paris, 2002

Link-uri: